Educatie pentru cetatenie digitala / Digital Literacy and Citizenship in the 21st Century

Cetățenia digitală este un termen umbrelă utilizat pentru a descrie o serie de subiecte legate de accesul digital, utilizarea responsabilă a tehnologiei, alfabetizarea digitală financiară, amprentele digitale și chiar bunăstarea fizică și psihologică. Este clar că cetățenia digitală se poate manifesta în mai multe feluri, fiind considerată și abordată variat/în alte moduri de către diferiți oameni. Ceea ce este însă important este recunoașterea faptului că, pentru a progresa în noua societate/economie digitală, avem nevoie de cunoștințe și competențe noi, bazate pe era digitală. Sperăm ca modulul propus vine în întâminarea tuturor formatorilor cu o abordare modernă, reușind să facă dintr-un proces de specializare tehnică o experiență dinamică, eficientă și relevantă, pentru formarea unor generații de cetățeni responsabili și activi.

În societatea de azi, un cetățean digital este o persoană care, prin dezvoltarea unui set de competențe, este/va fi capabil să fie angrenat în mod activ, pozitiv și responsabil atât în cadrul comunităților reale, cât și virtuale, la nivel local, național și global (CIET, 2018). În acest mod, cetățenia digitală devine un concept comprehensiv care vizează pregătirea oricăruia pentru a putea folosi tehnologiile informaționale și de comunicare (TIC) într-un mod responsabil, eficient și efectiv, beneficiind de oportunitățile pe care această societate digitală le poate facilita, și, în același timp, conștientizând riscurile la care se poate expune. Devine evident astfel faptul că, cetățenia digitală este mai mult decât un set de resurse și norme continuu actualizate cu privire la utilizarea responsabilă și eficientă a TIC, fiind, în același timp, un instrument educațional, cu reguli și principii care sunt corelate și care pot fi transpuse în cadrul activităților curente pe care orice individ le desfășoară într-o societate dominată tot mai mult de tehnologie.

Aproape că nimeni nu se mai îndoiește că este nevoie de formare pentru a asigura o cetățenie activă într-o lume digitală. Astfel, pentru orice persoană sau instituție interesată de elaborarea de cursuri de instruire/formare în domeniul cetățeniei digitale pentru adulți, este importantă cunoașterea domeniilor cheie pe care se fundamentează o astfel de formare. O modalitate de a organiza și încorpora educația adulților pentru cetățenie digitală este prin consolidarea principiilor sale de Respect, Educație și Siguranță/Protecție (REP), precum și a elementelor încorporate în fiecare dintre aceste principii (Ribble, 2015). Triada REP este orientată să pregătească un cetățean către o participare activă, în siguranță, dar și responsabilă, atât în cadrul comunităților offline, cât și a celor online. Mai mult decât atât, datorită faptului că tehnologiile sunt parte a unei continue evoluții, competențele dobândite vor ajuta cetățenii să aibă un comportament online responsabil în comunitățile în care activează, atât în prezent cât și pe viitor (Ribble, 2015).

Fiecare dintre cele trei principii este organizat în jurul a trei tematici, încorporând 9 elemente esențiale. Pentru fiecare dintre acestea se poate derula o formare profesională, după cum urmează (Ribble și Park, 2019):

1.  Respectul (atât pentru sine, cât și pentru cei din jur), cu componentele: (a) Accesul digital – nu oricine are aceleași oportunități în raport cu tehnologia. Acestea pot varia în funcție de diferiți factori socio-economici, locație, afecțiuni fizice etc. Persoanele care au beneficiat de oportunități mai bune în ceea ce privește accesul, ar trebui să se implice mai mult în ajutorarea celor cu oportunități mai reduse. (b) Etichetele digitale – orice utilizator online trebuie să înțeleagă că modul în care folosește tehnologiile informaționale și de comunicare are un impact nu numai asupra sa ca individ, ci și asupra amprentei digitale a altor persoane (și a anonimității parțiale conferite de tehnologie), fie că este vorba de un mesaj de tip text, audio sau video. (c) Legislația digitală – ușurința cu care se pot folosi tehnologiile și aplicațiile specifice informării și comunicării online a determinat pe unii utilizatori să cauzeze probleme, cum ar fi furtul de date, hărțuirea etc., neștiind sau ignorând faptul că și pentru comportamente online reprobabile există legislație care pedepsește aceste abateri.

2.  Educația, atât pentru sine, cât și pentru cei din jur, pe componentele: (a) Literația digitală. Facilitată de tehnologie, învățarea se poate produce oricând și oriunde, din informațiile provenite de la prieteni, familie sau alte contacte care se realizează în mediul online. Cu toate acestea, trebuie să rămânem vigilenți în a analiza critic acest conținut online și, mai mult decât atât, să fim conștienți că tehnologia evoluează, la fel cum ar trebui și competențele noastre să fie continuu actualizate. (b) Comunicarea digitală – reprezintă schimbul digital al informațiilor. În funcție de propriile nevoi de comunicare, fiecare utilizator va trebui să identice modalitatea/căile prin care își va exprima mesajele, astfel încât „vocea” sa să fie auzită de către audiența vizată. (c) Comerțul digital – la ora actuală, tehnologiile ne permit a vinde și achiziționa produse oriunde pe/de pe glob. Cu toate avantajele pe care le oferă, trebuie să fim conștienți și de neajunsurile și riscurile din spatele acestor tipuri de tranzacții, care ne pot afecta.

3.  Siguranța/Protecția digitală, atât pentru propria persoană, cât și pentru cei din jurul nostru, incluzând: (a) Drepturi și responsabilități digitale: sunt extensii ale celor reale aplicate sferei digitale. Fiecare persoană trebuie să știe ce drepturi și responsabilități are și în mediul online, pentru a se putea proteja, pentru a putea fi un cetățean activ, responsabil și implicat în viața agorei. (b) Securitatea digitală – a fi cetățeni digitali înseamnă că avem și responsabilități cu privire la protecția și securizarea datelor noastre și a celor din jurul nostru. A nu lua în considerare aceste obligații înseamnă a ne expune atât pe noi, cât, poate, și pe alții cu care suntem în contact, la riscuri de intruziune din partea altor utilizatori online. (c) Sănătatea și starea de bine digitală – dincolo de oportunitățile pe care le facilitează tehnologiile, acestea au și afecte adverse. În acest sens, trebuie să menținem un echilibru între viața reală și cea dominată de tehnologie, de exemplu, prin stabilirea unor limite de utilizare și interacțiuni offline cu familia și cu cei din cercul nostru de cunoștințe.

Așadar, cele trei principii, explorate prin intermediul a nouă domenii distincte, adresează componente variate ale cetățeniei digitale. Înțelegând și operând aceste componente/tematici, un cetățean digital va fi capabil să respecte, să se educe și să se protejeze, atât pe el însuși, cât și pe alții în mediul online. În plus, cetățenia digitală presupune punerea acestor principii și a tematicilor aferente în practica activităților de zi cu zi, ținând cont de valori comune precum implicare, solidaritate, egalitate, demnitate, siguranță și respect atât pentru ei înșiși, cât și pentru cei din jurul lor.

O primă concluzie care se desprinde este aceea că, orice adult care navighează online și/sau folosește în mod regulat TIC are cel puțin o dublă cetățenie, și anume cetățenia națională și cetățenia digitală, aceasta din urmă fiind mai puțin cunoscută și explorată. Ca și în cazul cetățeniei active și cea digitală presupune competențe și abilități specifice, participare și responsabilitate, drepturi și îndatoriri. În acest sens, pe parcursul acestui capitol am încercat să includem elementele minime REP pe care orice curs de cetățenie digitală trebuie să le cuprindă, oferind răspunsuri la întrebări precum:

 ·      Respect: Cine are/nu are acces digital și de ce? Ce factori împiedică, cu precădere, un cetățean să nu devină un utilizator digital? Este decalajul digital inter-generațional un obstacol în stăpânirea noilor tehnologii? Există un cod al bunelor maniere pe Internet? Care sunt regulile de bună purtare când scrii un text, când postezi o imagine, sau distribui o secvență video? Ce riscuri există și cum le facem față?

 ·      Educație: Știu adulții să se descurce într-o societate saturată mediatic? Cum putem să ne dezvoltăm abilitățile de comunicare digitale? Ce fel de cunoștințe și competențe digitale ne sunt necesare pentru a fi literați digitali? Cum putem să ne îmbunătățim literația digitală? Au adulții capacitatea de a utiliza critic şi eficient media digitală? Ce fel de dificultăţi întâmpină adulții în mediul online și cum depășesc aceste obstacole? Înțelegem noua paradigmă digitală și rolul ei transformator? Ce este educația financiară într-o lume digitală și de ce avem nevoie de ea? Știu adulții să recunoască și să utilizeze produsele și serviciile economiei digitale (plăți electronice cu ajutorul telefonului mobil, portofelul electronic, Internet banking, brokeri online, crowdfunding-ul etc.)? Sunt ei pregătiți să facă față riscurilor financiare digitale (phising, spyware, SIM card swap, profilare și hacking pe baza urmelor digitale etc.)? Știu să utilizeze instrumente de control al riscurilor financiare (protecția împotriva furtului de date, a PIN-ului etc.)? Care sunt drepturile consumatorilor și ce fel de proceduri de remediere există în sfera digitală?

 ·      Siguranță/Protecție: Ce sunt drepturile și responsabilitățile digitale? Care sunt acestea (ce înseamnă viața privată și protecția datelor personale)? Știu să identifice problemele cu care se confruntă (cum sunt amenințate drepturile și libertățile online)? Cum sunt asumate responsabilitățile? Ce obligații există? Ce este securitatea digitală? Știu ce sunt amenințările cibernetice (malware, hacking etc.)? Știu ce măsură să adopte (cum să se protejeze?)? Știu cum să utilizeze instrumentele de securitate adecvate pentru siguranță și (auto)protecție digitală? Ce sunt sănătatea și bunăstarea digitală? Cum poate tehnologia să influențeze sănătatea/starea de bine? Care este influența exercitată de noile medii digitale asupra comportamentului legat de sănătate al adulților? Ce înseamnă o relație „sănătoasă” cu tehnologia? Cum pot utilizatorii adulți, ale căror vieți sunt din ce în ce mai mult dominate de tehnologie și în special dispozitivele mobile (telefoane inteligente, smartwatch) și/sau gadget-uri să aibă obiceiuri digitale sănătoase? Ce pot face? Care sunt modalitățile prin care pot sprijini dezvoltarea de competențe de literație pentru sănătatea și bunăstarea digitală?

Astfel, se poate observa că, în funcție de interesele utilizatorilor și scopurilor pentru care doresc a se familiariza cu aceste concepte, fiecare dintre cele nouă domenii poate fi abordat individual, dar în același timp și integrat, conturând portretul unei cetățenii digitale globale.